In urma cu doua saptamani am participat la Romanian Design Week, la Bucuresti, eveniment cultural care reuneste oameni din domeniul designului, fie el vestimentar, de interior, grafica sau arhitectura si sper eu, tot mai multi entuziasti care doresc sa cunoasca ce se intampla si pe piata din Romania in acest domeniu.
Evenimentul a fost de fapt un amalgam de expozitii si experiente care te conduceau prin medii diferite, de la expozitia centrala de la Sediul Telefoanelor, la expozitii private, showroomuri de mobilier, proiectii 3D pe cladirile vechi ale Bucurestilui si ganguri cu pereti care expuneau colectii de design grafic.
Practic intreg orasul era o panza pe care diversi designeri, pictori sau arhitecti isi expuneau ultimele proiecte realizate.
Una dintre cele mai interesante si actuale expozitii a fost Art Safari, organizata in piata George Enescu, sub forma unui muzeu temporar ce urma sa expuna artisti romani contemporani printre care si Mircea Cantor.
Lucrarea care m-a fascinat inca de la inceput se numeste “Anthroposynaptic” si intruchipeaza un cojoc traditional din zona Bihorului, expus alaturi de un cojoc Dior, aproape identic, intr-o compozitie menita sa arate cum un brand frantuzesc a fost cel care a adus faima unui element traditional romanesc.
In cazul in care nu ati auzit despre controvera “Bihor not Dior”, este vorba despre o preluare izbitoare a faimoasei case de moda Dior, care a integrat in colectia lor de toamna-iarna 2017, acest cojoc cu motive traditionale romanesti, fara desigur sa acorde credit “inspiratiei”.
Discutiile pe baza acestui subiect au fost initiate de pagina de facebook “ La Blouse Roumaine”, discutii care au generat atat indignare cat si mobilizarea unor alti activisti de a incuraja oamenii sa cumpere autenticul cojoc binsenesc si astfel sa sprijine transmiterea traditilor romanesti.
Mircea Cantor a dorit sa realizeze o comuniune intre cele doua piese vestimentare, iar spre surpinderea lui cea de la Dior a fost mult mai usor de obtinut decat cojocul traditional binsenesc.
Povestea este una care te cucereste inca de la inceput, deoarece cojocul a apartinut unui faimos mester de viori cu goarna din satul Rosia, Bihor, iar vaduva lui, o buna cunoascatoare a mestesugurilor romanesti, a fost cea care a acceptat sa vanda cojocul sotului ei pentru ca aceasta sa devina un manifest in opera de arta a lui Mircea Cantor.
Cred cu tarie ca arta trebuie sa fie o experienta pentru privitor si ma bucur sincer ca am putut sa experimentez o astfel de experienta si la Romanian Design Week, motiv pentru care va incurajez sa participati la astfel de manifestari, sa cititi mai mult despre arta si sa o traiti in cat mai multe medii diferite aveti ocazia .
